Primul guvern al României a fost înființat la 22 ianuarie 1862, sub conducerea lui Barbu Catargiu, desemnat de Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost primul executiv unic al țării, după recunoașterea unirii depline a Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Barbu Catargiu, provenind dintr-o familie boierească din Muntenia, a avut un mandat scurt, de aproximativ patru luni, până la 8 iunie 1862, când a fost asasinat. Asasinatul său a rămas nerezolvat, fiind primul de acest fel din istoria recentă a României.
Conform decretului de numire, puterea executivă era exercitată de domnitor, care guverna cu ajutorul miniștrilor numiți de el. Miniștrii erau responsabili pentru respectarea legilor și gestionarea banilor publici.
În cazul unor abateri, miniștrii puteau fi judecați de Înalta Curte de Casație și Justiție, acțiunea putând fi inițiată de domnitor sau de Adunare. Decizia de punere sub acuzare necesita o majoritate de două treimi din membrii prezenți.
Un moment semnificativ a avut loc la 22 noiembrie/4 decembrie 1861, când Poarta Otomană a emis „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Țării Românești”, recunoscând unirea administrativă și politică a Principatelor.
Sursa: politica
Măcar e un pas într-o direcție corectă, chiar dacă lent.
Interesant, nu știam asta!
Sper să fie în interesul cetățenilor, nu doar declarativ.
Aș vrea să văd și un bilanț concret peste câteva luni.
Mulțumim pentru informație, articol util!
Sper ca decizia să fie explicată clar și cetățenilor, nu doar votată.